Cuprins │ Prezentare │ Prospectiuni │ Castrul │ Vicus-ul │ Campanii arheologice │ Bibliografie │ Imagini │ Glosar │ Abstract

Importanta sitului arheologic

Situl arheologic PRAETORIVM - Mehadia se afla la confluenta paraului Bolvasnita cu raul Bela Reka si ocupa o suprafata de aprox. 7 ha intre drumul national Orsova - Caransebes si Bela Reka. Situl a fost cercetata inca din sec. XIX., mai intai de Nicolae Stoica de Hateg, apoi de Nicolae Cena si in anii 1942-1943 si 1946-1948 de un colectiv de arheologi condus de M. Macrea din care au facut parte I. I. Russu, M. Moga, N. Gostar si Y. Ghenovici - Marinescu. In acest moment sapaturile arheologice au fost reluate de prof. univ. dr. Doina Benea si de un colectiv de tineri arheologi de la Centrul de Studii de Istorie si Arheologie din cadrul Universitatii de Vest Timisoara. Santierul constituie o buna incercare si pentru studentii anului I, care isi efectueaza practica arheologica pe santierele scoala ale Universitatii de Vest din Timisoara.

Probleme ce le ridica cercetarea arheologica a sitului

Terenul pe care se afla vestigiile romane sunt in cea mai mare parte acoperite de cultura agricola (porumb) sau sunt livezi particulare. Investigatiile arheologice sunt ingreunate extrem de mult de cautatorii de comori care viziteaza foarte des zona cu detectorul de metale sau sapand haotic dupa cum le dicteaza instinctul mai ales in incinta castrului. Terenul este extrem de pietros iar partea nordica a sitului la care se adauga si suprafata ocupata de castrul roman a fost afectata la un moment dat de viitura paraului Bolvasnita. Localnicii sustin ca pe la 1910, batranii isi aduc aminte, ca a avut loc o inundatie de proportii care a angrenat miscarea dinspre amonte, de pe valea parului Bolvasnita, a unui torent de pietre si bolovani care a distrus totul in cale si s-a oprit la conflenta cu raul Bela Reka. Acest fenomen, care foarte probabil nu a fost singular si-a lasat amprenta asupra stratigrafiei orizontale dar si verticale a sitului.

Evolutia castrului. Unitatile militare

Primul moment cand la confluenta Bolvasnitei cu Bela Reka a fost ridicata o fortificatie este anul 101, cand in prima faza a razboiului cu dacii Traian si-a stabilit aici sediul statului sau major asa cum dealtfel sugereaza si toponimul PRAETORIVM. In agger-ul castrului de lemn a fost descoperit si un fragment de diploma militara apartinand unui soldat din Cohors I Ulpia  Brittonum ∞ eq. c.R., unitate auxiliara, care se pare ca la un moment dat a format garda de corp a imparatului Traian.

Castrul de la Mehadia atat cat a fost investigat prezinta 2 faze: prima de pamant si una de piatra de dimensiuni identice: 116 x 142,6 m.

Unitatea de baza a castrului dupa informatiile epigrafice ce se cunosc a fost Cohors III Delmatarum ∞ eq. c.R. Pe langa aceasta temporar au format  garnizoana castrului de la Mehadia si alte unitati militare Cohors VII Raetorum, detasamente din Legio XIII Gemina, Legio V Macedonica si din Legio IIII Flavia Felix si Legio VII Claudia.

Exista indicii, deja sigure, ca dupa retragerea aureliana castrul nu a fost abandonat si a fost folosit in continuare de romanii, functia fortificatiei fiind aceea de a apara dinspre nord orasul dunarean Dierna.

Vicus-ul militar

Zona din jurul castrului fiind extrem de ingusta a generat aparitia unui vicus militar circular, care se prelungeste spre sud de alungul raului Bela Reka pana la thermae, singura cladire romana de la Mehadia a carei plan se cunoaste in intregime.

La nord de castru pe malul paraului Bolvasnita se afla cimitirul de epoca romana si el cercetat doar partial.

O alta zona importanta din vicus, care a fost surprinsa arheologic de curand este Capitoliul asezarii civile de la Praetorium-Mehadia, cu templul lui I*O*M, ridicat dupa cum indica descoperirile tegulare de soldatii din Cohors III Delmatarum ∞.

Fig. 1. Harta judetului Caras-Severin

Fig. 2. Localizarea complexului arheologic de la Praetorium

© Copyright 2003 EDUSOFT Timisoara
 All rights reserved. For contact: dmicle@litere.uvt.ro